Salut la Tetelejurnal! Daţi-vă un pic mai tare magnetofoanele de la maşină, fiindcă azi vreau să vorbim despre Eurovisionul românesc. Întâi să ascultăm melodia câştigătoare, ca să înţelegeţi de unde mi-a crescut tensiunea. Deci noi plecăm la Euroviziunea aia a lor cu o melodie de rap popular nemţesco-elveţiano-englezesc, care nici măcar cracii lu' tanti interpreta sau coculeţul la hipsterul ăla nu cred că poate salva penibilul situaţiei. Cum câcat aţi ales-o p-asta, băi juriule? Mai bine băgaţi o piesă de rap daco-getic, şi-l chemaţi pe stegarul dac, nebunul ăla de flutură tricolorul-prelată pe toate statuile din Bucureşti – că şi ăla are un coc mai frumos ca a lu' băieţelul ăsta. Ăla mai avea şi barbă până la glezne, poate îl confunda juriul Eurovizion cu o femeie şi înhăţam premiul cel mare. Noi ar trebui să mergem la Eurovision cu ceva care să ne reprezinte. De exemplu muzică de grătar, muzică de făcut mici, muzică de fugit din restaurant câte 120 de români şi ţigani fără să plătim. Nu luam premiu, dar măcar ne exprimam identitatea pe dansul pinguinului, Menaito sau Braşoveanca. Îi încingeam p-ăia la dans şi, până se dezmeticeau, noi eram fugiţi, hăt departe, cu premiul, fără să plătim apa minerală din pauze. Aranjamentul mi-a plăcut şi mă gândesc serios să-mi las şi eu un coc din ăla. Ce zici, Doamne?
- Ai ceva cu cocul omului?
- Nu am nimic cu cocul omului. Zic doar că, dacă aş fi instalator mi-ar prinde bine. Seamănă cu o mână de câlţi d-ăia care se pun la îmbinările de ţevi. Decât că câlţii e blonji. Io de la pelerina lu' Cezar Ouatu, care semăna cu o căpiţă uscată sau cu un foc de tabără neaprins, nu am mai văzut şi auzit ceva mai penibil. De ce să imităm noi nişte melodii populare tiroleze la Eurovizion? De ce să furăm din patrimoniul flocoric de la alte popoare? Ca să le intrăm pe sub piele la nemţi, care e şefii Europei? În felul ăsta, la ediţia viitoare mergem şi imităm toba de eşapament a unui BMW, să le intrăm în graţii. Dar un BMW Euro 2, furat de nişte români, ca să avem şi specific românesc. Dacă vroiam s-o ardem pe ciobănie, trebuia să venim cu ciobănie românească, adică cu un cioban român beat rangă, puţind a telemea şi căcăreze de oaie, care să interpreteze şlagărul Mioriţa. Eventual cu un baltag înfipt în creştet, ca să păstrăm şi latura de violenţă a tradiţiei. Dar să face o întrebare şi pentru melomana noastră Flori: „Dragă Flori, tu cu ce melodie crezi că ar fi trebuit România să meargă la Eurovision şi, în genere, ce sfaturi ai da acestor candidaţi?” Revenind la concurenţii noştri trebuie să ne reamintim de marea stea de pe firmamentul acestei ediţii a preselecţiei Eurovision, Dorel Giurgiu. La mişcare scenică rupea tot. Nici nu mai trebuia să deschidă clonţul. Dacă-şi mai prindea şi părul în coc, el era câştigător. Nu mai spun de costumaţie. Sacoul acela sosit direct cu tirurile de ajutoare olandeze în '90 în România face tot. Dacă în backgroaund făcea nişte piruete şi Floricica dansatoarea, luam şi Oscarul pentru film muzical in locul lui LaLa Land. Dar iată că a răpuns Flori la întrebarea „Dragă Flori, tu cu ce melodie crezi că ar fi trebuit România să meargă la Eurovision şi, în genere, ce sfaturi ai da acestor candidaţi?” Ea spune: Eu, personal, astept ca la anul sa se califice o melodie compusa din gemete si icnete sexuale. Cred ca ar castiga la sigur, daca anul asta se merge cu iodlere tiroleze fara nimic sexual in ele. Sper sa cant chiar eu. Mulţumim Flori, data viitoare, dacă-ţi laşi barbă şi o prinzi în coc te trimitem pe tine. Mergem la sigur. Hai, like-uri şi prietenie la toata lumea!
